Egoul luminat

Le mulțumesc participanților pentru prezență, pentru deschidere și pentru disponibilitatea de a-și permite, din când în când, blândețea; spiritului locului pentru primire; și pentru experiențele, momentele de cotitură și abundența nuanțelor emoționale ale zilei de constelații desfășurate înainte de solstițiu.

Locația este specială pentru mine: în urmă cu aproximativ zece ani, în această sală am început să particip intensiv și regulat la constelații familiale, lucrând cu propriile mele teme. Și acum aproximativ șase ani, tot aici s-a trezit pentru prima dată în mine dorința de a facilita eu însumi constelații - pe atunci însă, părea mai degrabă un vis îndepărtat și imposibil. Și totuși, acea mică dorință uite că s-a dovedit a fi profund adevărată. A crescut și continuă să crească, să se deschidă precum un buchet frumos de flori. Anul acesta am susținut deja pentru a doua oară, în aceeași sală din Târgu Mureș, o zi de constelații în grup.

Acea deschidere și bogăție emoțională colectivă caracteristică constelațiilor, care se pot concentra într-o singură zi, aduce aproape automat și sentimentul de acasă - așa cum au remarcat mai mulți participanți în cercul de încheiere. Așa cum spuneam și eu pe vremuri: simțeam că doar spațiul și timpul celor două-trei constelații de grup la care participam anual erau cu adevărat reale, era realitatea, și nu lunile care treceau între ele. Pentru că doar acolo reușeam să mă conectez cu adevărat la un anumită izvor interior. Deși nu era deloc ușor. Îmi mai amintesc uneori asta, ca să nu mă ia valul prea tare: pe atunci, de fiecare dată mă și reapucam de fumat la workshopurile de constelații… Din fericire, nu mai este cazul. Acum se poate fuma liniștit lângă mine, nu mă deranjează, și nici nu-mi provoacă poftă, iar fumul pasiv îmi este mai mult decât suficient.

Întregul meu drum de vindecare interioară s-a reîncărcat atunci când, la sfârșitul unui proces, un client reușește în cele din urmă să rostească: „Mamă.” Încet, cu blândețe, adresându-se reprezentantei mamei sale. Acest cuvânt fiind mama tuturor frazelor vindecătoare. Prin el rostim realitatea, un adevăr, fie că ne place, fie că nu. Sunt oameni pentru care acest cuvânt vine firesc, fără efort. Pe alții îi oprește, îi încetinește, îi face blânzi. Și sunt unii care nu au reușit niciodată în viața lor să-l rostească cu adevărat. De fiecare dată când reușim să îl rostim limpede, este un moment de autentică luminare sufletească și umană. Lasă-l să te atingă. Spune-l și lasă-l să te atingă.

Mai jos găsești câteva feedbackuri primite de la participanți, în timpul și după ziua de constelații de grup de sâmbătă, atât direct, cât și indirect.

De la asta m-am topit de-a dreptul: „Îți mulțumesc în mod special pentru umorul tău.” Pentru mine, una dintre cele mai mari bucurii ale vieții este să pot face pe cineva să râdă din toată inima, în mod spontan. Există și o formă aparte a acestei bucurii: atunci când se întâmplă într-un grup, în timpul unei constelații, și ne relaxăm împreună în râs și voie bună. Și toate acestea în condițiile în care, în tinerețe, una dintre poreclele mele din familie era „apendicită”, de acolo am pornit. Pentru că și gluma care ne face să râdem este, într-un fel, o propoziție vindecătoare. Doar că, în loc să îi accentuăm seriozitatea, ne lăsăm purtați de ea către seninătate. Ne luminăm, ne seninăm și ne bucurăm împreună.

De acest feedback mi s-a așezat un zâmbet larg pe față: „De acum înainte, cu toate problemele noastre vom veni la tine.” Este acea stare îmbătătoare și plină de viață care apare atunci când un blocaj se dizolvă. Acel sentiment de eliberare care se naște atunci când o mică rază de lumină împrăștie umbra, întunericul în care tocmai ne-am complicat.

Și acesta, primit câteva zile mai târziu pe chat: „Consider stilul tău de facilitare a constelațiilor familiale atât de puternic, încât ieri te-am recomandat cu încredere unei întregi comunități. Mi se pare foarte valoros și faptul că există posibilitatea participării ca reprezentant, astfel încât oamenii au timp să simtă dacă rezonează cu tine înainte de a veni cu propria lor temă.”

Din acea comunitate amintită a venit și obiecția cuiva, continuă să povestească persoana respectivă: „Are un ego uriaș.” Asta îmi strânge stomacul, dar îmi revin repede și, din fericire, izbucnesc în râs. La urma urmei, așa ceva spune doar cineva care se teme de propria putere personală și, într-adevăr, știu foarte bine despre mine că am un ego destul de mare. Atât de mare încât de multe ori nici măcar nu încap pe trotuar, iar dacă nu sunt mașini, de obicei merg pe mijlocul străzii. De acolo admir casele, luminile, atmosfera străzii, în drum spre piață.

Egoul mic sau lipsa de ego reprezintă iluzia de referință a așa-numiților oameni spirituali - mai precis: jucătorii care mizează pe siguranță -, cărora le place să treacă în grabă peste realitate. Ego mic, suferință mică, schimbare mică, risc mic și, astfel, (i)luminare mică. Ego mare, suferință mare, risc mare, posibilitate mare de dezvoltare, de (i)luminare. Numai cel care îl asumă în întregime și din toată inima, îl trăiește, îl îmbrățișează, cu tot ce înseamnă el, poate până la urmă renunța la ceea ce înseamnă “ego”.

Doar sfinții și morții nu au ego - primii nu există doar în basme și în religii, iar cei din urmă sunt foarte rari printre cei vii, cel mult printre maeștrii în vârstă și adevărați, dacă există vreunul, și chiar și o fi sunt rari. La urma urmei, și ei sunt oameni. Fiecare maestru este, de asemenea, om. Diferența constă în faptul că își menține ego-ul sub echilibru. Adevăratul maestru este un fel de întreținător-instalator: își menține ego-ul sub echilimbru, nu-l lasă să se destrame, să se deterioreze sau să preia controlul. O (i)luminare continuă.

Nu există om fără ego. Iar a renunța la ego înainte de vreme este păcatul principal (anti)spiritual. Pot să ajung la iluminare chiar și la optzeci de ani - până atunci, mă bucur dacă, din când în când, am câte o mică luminare. De exemplu, într-o zi minunată ca cea de sâmbăta trecută, când am facilitat constelații în grup. Mulțumesc!

✨ Vara te aștept la ședințe individuale, iar toamna vom relua și evenimentele în grup. → rasuflet.zsolt.ro → Sună-mă sau trimite-mi un mesaj pe telefon/WhatsApp la +40751455145

Îți doresc o vară frumoasă și (i)luminată!