Floarea infinită a sufletului

În ultimii ani am observat în multe feluri efectul constelațiilor asupra mea, dar dintre toate, mă bucur cel mai mult că pot râde în hohote, din toată inima, chiar și în cele mai jenante situații, fără să-mi pese de nimeni din jur. Majoritatea oamenilor se cacă pe ceilalți vorbind la telefon pe speaker - eu cu hohotele mele stridente.

Iar când ceva mă enervează prea tare în lumea mea exterioară sau interioară, din ce în ce mai des las lucrurile să fie și pornesc în schimb „să-mi caut propoziția dezlegătoare”. Asta se datorează valurilor vindecătoare care ajung la mine din lumea magică a lui Edó și Wilfried. Aștept până când apare propria mea propoziție vindecătoare. Ca să-mi fie mie mai bine - restul îl las acolo la cel care îi este locul.

Fiecare propoziție vindecătoare pe care o rostim împreună cu clientul o spun și pentru mine. Unei părți din mine - din prezent, din trecut sau din viitor. Unui părinte, unui strămoș care trăiește în mine, în celulele mele. Acest val de eliberare și împăcare creează spațiu în noi, iar ceilalți simt acest lucru și la rândul lor și ei sunt atinși de asta - chiar și cei care s-au născut din tine sau se vor naște. În acest sens, ceva se vindecă în întreaga familie, în întregul sistem de-al tău, prin tine.

Uneori sunt întrebat: poți face o constelație pentru tine însuți? Nu neapărat, pentru că la auto-înșelare suntem cu toții foarte buni. Dar a ne acorda cu ceea ce apare, ceea ce se desfășoară (unfolding) într-un mod conștient - da. Și a căuta, a aștepta propria propoziție vindecătoare, aici și acum, în situația dată, atunci când ceva ne deranjează atât de tare încât schimbarea este deja copt în noi. Cu alte cuvinte: principala caracteristică a unui bun facilitator de constelații este capacitatea de a fi sincer cu sine, autenticitatea.

Există oameni care nu știu ce este căderea. Chiar și terapeuți. Fie pentru că cineva i-a prins mereu, fie pentru că nici nu începea criza și ei deja plecau, fugeau mai departe. Fără cădere însă, nu știu cât de capabil poate fi cineva de o conexiune vindecătoare cu adevărat cuprinzătoare, suflet la suflet. Orice terapeut te poate duce doar până acolo unde a ajuns el însuși. Dacă a ajuns doar până la cârciuma din colț, până acolo te poate duce și pe tine. Dacă doar până la limita materialismului, atunci până acolo. Dacă doar până la terapia cognitiv-comportamentală, relicvie rămasă prin universități din vremurile comuniste clujene, atunci doar până la acea limită. Sau de pildă, inginerii convertiți spectaculos, de multe ori, schimbă doar exteriorul și duc mai departe doar superstițiile. În loc de superstiții științifice, superstiții spirituale. Și/s0au invers. Nu neapărat au simț pentru suflet, ci învață tehnica și o aplică.

Practica de bază în constelații este: liniștea interioară. Pacea, claritatea și neperturbarea conștiinței, a sufletului. (Cuvintele conștiință și suflet sunt aici iarăși doar indicații, nu definiții.) Spațiul interior. Pentru că doar acolo poate ajunge propoziția de eliberare într-o formă pură. Dacă ajunge în zgomot, va fi tulburată, deranjată. Exact ca și în viața exterioară. Pe stradă există o mulțime de „mesaje” personale și sociale - dar zgomotul e atât de mare încât nu au unde să ajungă. Ca și în parabola zen clasică a paharului umplut.

Prin propoziția dezlegătoare, spațiul și timpul exterior se lărgesc infim; cu alte cuvinte, se mișcă plăci tectonice interioare uriașe. Totul se schimbă și nimic nu se schimbă. Totul rămâne la fel ca înainte - și totuși nu.

Unii se vindecă renunțând la fumat - alții trăgând un fum. Pentru unii meditația este alcoolismul lor, iar alții ar face mai bine să se îmbete zdravăn în loc de atâta sfințenie, budistă sau creștină deasemenea, dacă vor cu adevărat să evolueze, să se vindece. Constelațiile sunt mai apropiate de jocul cu mărgele de sticlă al lui Hesse decât de psihoterapie mainstream old school - care, ironic, tocmai sufletul îl ignoră.

Există un discipol al lui Hellinger care, într-un workshop de weekend, lasă să se deschidă din câmp o sută de constelații paralele, o orgie de constelații - și există cealaltă extremă, când un discipol al lui Nelles lucrează într-o constelație cu un singur om: clientul stă singur, uneori nici nu se ridică de pe scaun, și eliberarea se produce - doar conexiunea dintre facilitator și client există. „Fiecare înțelege altceva prin constelațiile familiale.” – Wilfried Nelles

Floare de suflet infinită, deschisă, în mii de culori.

Există un anumit nivel de liniște comună și intimitate sufletească (în sensul de spațiu liber exterior-interior) sub care nu doar că îmi este greu, dar adesea nici nu mai simt că merită să mă conectez - de aceea mă bucur de fiecare client, pentru profunzimea și seriozitatea cu care mă onorează. Nici asta nu e întâmplător. Fiecare vine pe lume cu un motiv. Eu pentru asta am venit. Ca să-ți amintesc ceva ce ai uitat. Mereu, din nou și din nou. În cea mai intimă conexiune emoțională și sufletească posibilă. În acest caz, prin constelații.

Totul curge, panta rhei, non-stop. Constelația este doar o mică parte extrasă din acest flux, o parte organică a marelui flux. Conexiunea noastră - dintre client și facilitator - este punctul de plecare și axa principală la care ne întoarcem mereu, iar grupul devine temporar o familie sufletească care te susține. De fiecare dată se deschide ceva nou: viața însăși. Floarea vieții. O floare a vieții care se deschide infinit din sine și în sine, curgând constant. Floare de suflet, în mii de culori, într-o deschidere continuă, fără început și fără sfârșit,.

Constelații individuale și în grup, online și în persoană. 🙏 ✨ ❤️ 
(constelații familiale, constelații de cuplu, fenomenologice, sistemice și PIV Procesul de Integrare a Vieții) 

Aștept cu drag mesajul tău!

☎️ Tel/Whatsapp: +40751455145 
📧 Email: zsoltsuto around gmail punct com